Ce am făcut pe plan legislativ în ultimele 6 luni
Legea USR privind protejarea și sprijinirea victimelor traficului de persoane
Proiectul pe care l-am inițiat în 2022 alături de colegii mei, Silvia Dinică și Iulian Lorincz, a fost promulgat și a devenit lege.
Pe de-o parte, victimele forțate să presteze muncă sexuală sau să practice cerșetoria nu vor mai fi sancționate. Conform legii vechi, persoana traficată putea răspunde în fața autorităților pentru faptele la care era forțată. Pe de altă parte, acordăm un sprijin real victimelor, prin facilitarea accesului la acte de identitate. În cazul persoanelor cărora le-au fost confiscate documentele de către traficanți, accesul imediat la servicii de asistență, sprijin și protecție este direct legat de deținerea unor documente de identitate.
Am introdus 3 măsuri complementare în acest sens:
- Conferirea dreptului de a avea orice tip de act de identitate, ceea ce înseamnă că victimele nu vor mai depinde de cărți de identitate provizorii și vor putea avea documente cu valabilitate extinsă, ca orice cetățean
- Eliberarea documentelor mult mai rapid, în maximum 15 zile (de la 30 de zile așa cum era înainte)
- Posibilitatea ca domiciliul declarat să fie sediul unui birou de avocatură ori al unei organizații neguvernamentale, pentru siguranța acestor persoane
Status: legea a fost promulgată.
Am reușit să transpunem în legislația națională norme europene de protecţie a victimelor traficului de persoane. Sper ca legea USR să constituie un prim pas spre măsuri care să ajute victimele și să prevină traficul de persoane.
Recunoașterea pașaportului CRDS ca act de identitate
Potrivit legii actuale, paşaportul CRDS (pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate) este document de călătorie și nu act de identitate, pentru că pe acesta nu figurează adresa cetățeanului. Mai mult, o dată cu obținerea lui, cetățenii români sunt nevoiți să predea cartea de identitate. De aici, nenumărate probleme pentru cei aprox. 1 milion de români cu pașapoarte CRDS: nu-și pot deschide un cont bancar în țară, au mari dificultăți când interacționează cu administrația românească, nu pot beneficia de drepturile lor garantate prin Constituție. Am semnalat de nenumărate ori situația ministerului de interne, iar răspunsul a fost mereu același: “ministerul este la curent cu problema și are în vedere reconsiderarea legislației”. Această problemă trenează de 20 de ani; cât să mai aștepte oare cetățenii?
Am depus o inițiativă legislativă pentru a reda drepturile românilor din Diaspora, posesori de pașapoarte CRDS. Soluția este una simplă: înscrierea adresei din străinătate pe pașaportul CRDS și recunoașterea acestuia ca act de identitate.
Status: inițiativa a fost respinsă în plenul Senatului.
Lipsa de voință politică îngrădește drepturile românilor din Diaspora.
Parlamentarii PSD-PNL au avut două opțiuni: fie să legifereze pentru drepturile românilor din Diaspora, fie să continue să le pună bețe în roate. Prin respingerea inițiativei USR, au ales a doua cale.
Cărți electronice de identitate și pentru Diaspora
Cetățenii din Diaspora sunt discriminați pentru că statul român nu le eliberează acte de identitate. Suntem pe cale să schimbăm această situație.
Am susținut propunerea ce prevede cărți electronice de identitate și pentru românii cu domiciliul în Diaspora. Am reușit să conving restul parlamentarilor să adopte un raport de admitere și să o voteze la Senat.
Mai mult, am depus amendamente pentru ca statul să elibereze aceste documente în termen de cel mult 1 an de la data realizării condițiilor tehnice. Astfel, nu va exista riscul ca legea să fie implementată la sfântu-așteaptă.
Status: amendamentele se află în dezbatere la Camera Deputaților.
O mai bună desfășurare a alegerilor europarlamentare în Diaspora
Situații precum cele din 2019, când mii de români nu au putut să-și exercite dreptul la vot, nu trebuie să se mai repete. De aceea, am depus o propunere legislativă care îmbunătățește procesul electoral pentru alegerile europarlamentare în străinătate. Este vorba de măsuri precum:
- vot prin corespondență
- desfășurarea votului pe durata a două zile
- deschiderea unor secții de votare suplimentare la solicitarea comunităților
- extinderea perioadei de votare după închiderea secțiilor, dacă la coadă încă se mai află persoane
- generarea electronică a listelor de vot
- proces clar de completare a birourilor electorale din străinătate cu mai mulți membri, la nevoie
- monitorizarea prezenței la vot prin intermediul tehnologiei care împiedică votul multiplu
În 2019, USR a demarat campania ”Stop cozi la vot!” și a organizat zeci de sesiuni de lucru în diverse țări și comunități. Sugestiile rezultate au fost înaintate Comisiei speciale comune a Parlamentului care le-a luat în considerare, rezultând un pachet legislativ solid ce a dus la o bună desfășurare a alegerilor prezidențiale din 2019 și parlamentare din 2020. E nevoie ca aceste măsuri, care au facilitat exercitarea dreptului de vot și au conferit mai multă transparență și corectitudine procesului electoral la ultimele două rânduri de alegeri, să fie puse în aplicare și la alegerile europarlamentare care vor avea loc în 2024.
Status: inițiativa a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere.
La alegerile europarlamentare din 2019, au fost oameni care au stat ore întregi la cozi sau nu au putut vota. Așa ceva nu trebuie să se mai întâmple în 2024. Din fericire, avem deja mecanismele implementate la ultimele două rânduri de alegeri - prezidențiale și parlamentare. Tot ce trebuie să facem este să transpunem aceste bune practici, fără să fie nevoie să reinventăm roata.
Inițiativele cetățenești, dezbătute obligatoriu în 40 de zile
Implicarea cetățenilor pe plan local, acolo unde locuiesc, contribuie la schimbarea comunităților în bine. De aceea, este important ca vocea cetățenilor să fie ascultată și luată în calcul.
Cetățenii au posibilitatea de a propune consiliilor locale sau judeţene proiecte de hotărâri. Codul administrativ nu prevede însă un termen până la care inițiativele cetățenești trebuie supuse la vot. Așa se face că există cazuri în care inițiativele cetățenești nu au fost niciodată luate în considerare. Pur și simplu, unii politicieni ignoră cu bună știință voința cetățenilor.
Această problemă ne-a fost semnalată de președinta USR Mangalia, care în vara anului 2022 a depus la secretariatul primăriei cele peste 2000 de semnături de la localnici pentru salvarea Pădurii Comorova, singura pădure de pe coasta Mării Negre, din mâinile dezvoltatorilor imobiliari. De atunci, nu se întâmplă nimic, proiectul inițiat și susținut de locuitorii Mangaliei este ținut la sertar.
În acest context, alături de colegul meu senator de Constanța, Remus Negoi, am depus o propunere legislativă pentru a corecta situația. Mai exact, introducem un termen clar, de cel mult 40 de zile, până la care inițiativele cetățenești trebuie dezbătute și votate în ședințele consiliilor locale sau județene. Astfel, administrațiile locale nu vor mai putea sări peste voința cetățenilor, așa cum se întâmplă acum.
Legea noastră își propune să le reamintească oamenilor din administrație - primari, cei din consiliile locale - că nu sunt șefii cetățenilor, ci sunt acolo în slujba acestora, iar o inițiativă cetățenească trebuie tratată cu mare responsabilitate.
EDUCAȚIE FĂRĂ GRANIȚE
Amendamente incluse în noua lege a educației
- Grupe de acomodare cu rol extins pentru elevii care se întorc în România: sprijinim elevii în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română şi în recuperarea decalajelor de orice fel.
- Posibilitatea ca elevii din Diaspora să susțină evaluarea națională sau bacalaureatul.
Rămân însă amendamente importante pentru Diaspora respinse de PSD-PNL:
- Școli românești în afara granițelor țării: am adus clarificări pentru ca aceste școli să se înființeze cu adevărat, să nu mai existe doar simple prevederi pe hârtie ce nu sunt puse în aplicare; am prevăzut ca acestea să funcționeze acolo unde au nevoie comunitățile, nu unde vrea cine știe ce funcționar de la București.
- Cursul de limbă, cultură și civilizație românească oferit de Institutul Limbii Române: de peste 15 ani, cursul LCCR este forma cea mai extinsă de predare a limbii române în Diaspora. Am propus ca Institutul Limbii Române să își păstreze atribuțiile în ceea ce privește predarea acestui curs, să fie finanțat și recunoscut ca atare. Totodată, am dorit să reglementăm statutul persoanelor care predau acest curs.
- Sprijinirea inițiativelor independente: am prevăzut ca statul să poată susțină asociațiile care au pus pe picioare cursuri de limbă română sau școli românești ce funcționează astăzi cu succes.
- Acces facil la școli românești și la cursuri de limbă română: am propus ca acestea să funcționeze în sistem hibrid și am prevăzut o direcție specializată în cadrul ministerului, care să ofere suport în acest sens. Totodată, am dorit să existe manuale școlare de învățare a limbii române și centre de testare în Diaspora.
Prin respingerea acestor amendamente, PSD și PNL nu au făcut decât să arate, din nou, că nu le pasă de copiii români din afara granițelor. De fapt, preocuparea lor a fost să înființeze o nouă instituție-sinecură pentru Diaspora, așa numitul Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță.
STABILITATE ÎN EDUCAȚIE
Fără alba-neagra cu examenele copiilor!
Schimbările din învățământ care, de multe ori, apar de pe-o zi pe alta bulversează atât elevii, cât și cadrele didactice și afectează calitatea actului educațional.
Am propus, prin amendamente la legea educației, ca în învățământ să se aplice principiul predictibilității la nivel de evaluare: să nu mai fie posibil ca evaluarea națională sau bacalaureatul să se schimbe peste noapte, orice schimbare legată de aceste 2 examene să se aplice doar noilor promoții de elevi.
Asigurări de sănătate pentru toți elevii și studenții
Mulți studenți români cu domiciliul în România, dar care învață în străinătate, au fost nevoiți să se adreseze instanțelor de judecată pentru a putea beneficia de asigurări de sănătate fără plata contribuției. Printr-o interpretare eronată a legii, CNAS nu le recunoaștea acest drept.
Prin amendamente la o inițiativă legislativă ce aduce modificări în domeniul sănătății, am reușit să introducem dreptul la asigurare de sănătate gratuită și pentru elevii sau studenții români care învață în străinătate. Status: inițiativa a fost votată de Senat și se află în dezbatere la Camera Deputaților.