Simplu ca afară

O campanie de identificare și implementare a soluțiilor prin care diasporenii doresc să îmbunătățească serviciile administrative românești. 

Ce ne propunem?

Prin „Simplu ca afară” dorim să aflăm care sunt soluțiile pe care le propuneți la problemele cu care vă confruntați când interacționați cu serviciile publice românești. „Simplu ca afară” se adresează tuturor cetățenilor români adulți care trăiesc în Diaspora. În baza răspunsurilor dumneavoastră dorim să creem un pachet de soluții legislative și normative.

De ce consultări cu Diaspora? Românii din străinătate au interacționat și au experiență cu servicii administrative și servicii publice la standarde înalte. Ne dorim ca statul român să învețe, prin românii din Diaspora, bune practici și să se modernizeze.

Campania este susținută de senatorul USR de Diaspora Radu Mihail cu implicarea USR Diaspora.

Completează formularul AICI

Aici puteți urmări desfășurătorul proiectului:

Comunicat: Senatorul Radu Mihail, proiect de lege pentru modernizarea României pornind de la propunerile românilor din Diaspora

Senatorul Radu Mihail a depus primul proiect de lege pornind de la propunerile românilor din Diaspora in cadrul initiativei ”Simplu ca afară”.

Initiativa are în vedere extinderea procesului de digitalizare și îmbunătățirea calității serviciilor efectuate în rețeaua consulară si folosirea mijloacelor informatice de feedback in interacțiunea cetățenilor cu misiunile diplomatice.

Radu Mihail, senator USR de Diaspora: ”Propunem un lucru simplu, dar extrem de valoros pentru îmbunătățirea serviciilor consulare: o extensie limitată a sistemului informatic al MAE printr-un serviciu de feedback – colectarea de informații atât la misiunile diplomatice/ oficiile consulare prin intermediul unor dispozitive electronice (tablete, calculatoare) amplasate în apropierea ieșirii din instituție cât și prin intermediul unor mijloace electronice la distanță, cum ar fi e-mailului, formulare electronice, etc. Feedback-ul colectat astfel va putea fi folosit în evaluarea calitativă și cantitativă a serviciilor consulare și va putea servi ca pilon central pentru îmbunătățirea acesteia, acolo unde este cazul.”

Conform proiectului de lege, orice tip de feedback scris (electronic sau pe hârtie) va fi luat în considerare în evaluarea calitativă și cantitativă a activității consulare. Feedbackul colectat va include informații despre experiența avută, nivelul de satisfacție și sugestiile de îmbunătățiri de la cetățeni și va ajuta la optimizarea desfășurării activităților fie la nivel local fie în întreaga rețea consulara. De asemenea, va fi generată cu această ocazie informație utilă în procesul de evaluare a activității personalului.

Proiectul ”Simplu ca afară” a început în urmă cu trei luni printr-o campanie  de identificare a soluțiilor propuse de românii din Diaspora pentru îmbunătățirea serviciilor administrative românești pornind de la premisa că aceștia au marele avantaj de a și cum funcționează niște servicii administrative eficiente.

PROIECTUL SIMPLU CA AFARĂ PÂNĂ ACUM:

1 Proiect de lege – Feedback de la cetățeni pentru interacțiunea cu serviciile consulare

3 Înterpelări adresate Guvernului

1 consultare publică

Comunicat: Senatorul Radu Mihail consultă românii din Diaspora pentru modernizarea României

Proiectul ”Simplu ca afară” initiat de senatorul USR de Diaspora, Radu Mihail a arătat că românii de peste granite propun 3 categorii de imbunatatiri pentru serviciile publice românești și pentru activitatea autorităților din țară:
1.         Digitalizarea serviciilor – posibilitatea de a completa formulare online, de a fi recunoscută semnătura electronică și de a se trimite documente online;
2.         Organizarea interacțiunii cu consulatele și instituțiile publice – programări online atât pentru vizitele la consulat, cât și pentru vizitele la “ghișee” în România; bonuri de ordine pentru toate instituțiile;
3.         Feedback pentru angajații consulari și funcționarii publici.
Proiectul ”Simplu ca afară” a început în urmă cu trei luni printr-o campanie  de identificare a soluțiilor propuse de românii din Diaspora pentru îmbunătățirea serviciilor administrative românești pornind de la premisa că aceștia au marele avantaj de a și cum funcționează niște servicii administrative eficiente.
În cadrul primei faze a proiectului – un chestionar amplu – au participat români din toate colțurile lumii: din Canada și Statele Unite, până în Emiratele Arabe Unite sau Japonia. Majoritatea răspunsurilor au venit de la românii care locuiesc în Europa de Vest.
Radu Mihail: ”În etapa a doua a acestui proiect, punem instituțiile statului la treabă, le împingem către modernizare și reformă. Întrebăm Guvernul ce face concret în aceste direcții și propunem legi de corectare acolo unde Guvernul nu face nimic. Cu ajutorul profesioniștilor din țară și din străinătate, propunem politici publice coerente, profesioniste pentru o Românie digitală, modernă și un stat eficient, în slujba cetățenilor.
Lucrând cu Diaspora și pentru Diaspora, a fost nevoie să clarific cum vedem noi, ca partid, această parte a societății și ce vrem sa facem nu doar pentru dar și cu Diaspora. Foarte repede am definit paradigma în care lucram. Pentru mine nu este vorba de o categorie care are doar nevoie de ajutor de la statul român. Diaspora poate fi un activ de importanță esențială dacă o considerăm și o tratăm ca atare, dacă reușim să construim și să aplicăm politici publice care să o pună în valoare. ”
Etapa consultărilor s-a încheiat, urmând ca în etapa a doua, echipa USR implicate în proiect să propună măsuri concrete de modernizare a serviciilor publice și a administrației din România.

Prioritățile acestei săptămâni: Digitalizarea activității MAE și situația muncitorilor sezonier

Săptămâna aceasta ne-am concentrat energia către problema muncitorilor sezonieri care au întâmpinat dificultăți, cât și către modul în care Ministerul Afacerilor Externe se adaptează la noua realitate impusă de COVID-19.

Vrem să știm cifrele din spatele fenomenului de muncă sezonieră din Uniunea Europeană, cum sunt verificate firmele intermediare din România și acțiunile de depistare ale firmelor fantomă care păcălesc românii. Interpelarea pe larg o găsiți la 

https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20ip%20mihail%203264%20b.pdf

Vrem să știm de la guvern cum evoluează digitalizarea Ministerului de Externe. Care au fost, concret, măsurile luate și cum va arăta calitatea serviciilor M.A.E. pe termen lung. Românii își doresc digitalizare în cadrul instituțiilor românești. Întrebarea trimisă către dl. Orban o găsiți la 

https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20in%20Mihail%203264%20a.pdf

Vom publica răspunsurile de îndată ce le vom avea.

Românii își doresc angajați publici profesioniști.

Am întrebat cetățenii români din Diaspora ce-și doresc de la instituțiile publice. Ne-au răspuns că își doresc să fie tratați cu decență, amabilitate și respect de către angajați. Este aceasta o solicitare ieșită din comun? NU. Este minimul necesar pe care un stat civilizat îl poate oferi cetățenilor săi. 
Doamnelor și domnilor politicieni, trebuie să ne întoarcem la cetățeni. Trebuie să ascultăm ce-și doresc cetățenii de la instituțiile publice și să implementăm reformele cerute de ei. Serviciile publice trebuie modernizate. 
Așa că doamnelor și domnilor politicieni aflați la guvernare, preocupați-vă să găsiți soluții reale pentru cetățeni, modernizați și reformați sistemul public. Nu mai avem nevoie de pile, cunoștințe și relații. Avem nevoie de transparență și profesioniști în toate domeniile.
#SimpluCaAfară

Op-ed: De ce cred că românii care se mută în Diaspora trebuie să simtă aproape consulatul și ambasada din țara în care s-au mutat? 

Oana Pătrașcu locuiește în Diaspora de aproximativ 1 an dar nu este la prima experienţă de angajare sau studii în afara țării. De meserie, specialist IT.

Mutarea în străinătate este un pas pe care multi români ȋl fac in speranta de a-şi construi o viață mai bună și, nu de puține ori, pentru a-și ajuta familile pe care le lasă în urmă. Dar, până când lucrurile se așează pe noul drum, exista o perioadă de integrare și de acomodare care uneori presupune eforturi și stres pentru a se adapta unei noi societăți. Sau alteori pot apărea probleme pe care nu știm să le gestionăm conform normelor și legilor din țara adoptivă.

Personal, m-am regăsit deseori în situații în care primul gând a fost să verific dacă ambasada sau consulatul României în țara respectivă mă poate ajuta sau îndruma cu informații. Iar aceasta aşteptare este cu siguranta una legitimă pentru mulți dintre noi. 

Am identificat astfel câteva situaţii în care aceste instituții ar putea fi de real folos cetăţenilor români care au domiciliul ȋn altă țară :

1) Consulatul ar putea oferi un ghid cu informații utile pentru cei care aleg să se mute în țara respectivă. Verificând site-ul mae.ro am observat că există puține informații de real folos pentru românii din afara(excepție făcând procedurile pentru schimbarea unui act de identitate)

 Ghidul ar putea conţine : 

–  informații utile referitoare la serviciile medicale din ţara respectivă(companii de asigurări, spitale care au personal vorbitor de limba engleză)

–  informații legate de obținerea unui permis de ședere(procedurile nu sunt întotdeauna evidente nici pe partea instituțiilor statului respectiv). Aceste permis nu este de obicei obligatoriu in statele UE dar poate fi util în interacțiunea cu alte instituții publice din ţara adoptivă.

–  informații despre specialiști care ne pot ajuta în diverse situații(avocat, traducător, medic, notar etc.)

2) Consulatul României ar putea ajuta cetatenii români care au nevoie sa isi echivaleze diplomele de studii obtinute în țară. Exista cazuri în care chiar și încadrarea specializării obținute acasă este greu de echivalat cu o specializare din alta ţară(dau aici exemplul unui membru de familie căreia a întâmpinat probleme incercand sa își echivaleze în Spania licenţa în administraţie publică obţinută în România).

3) Consulatul României ar putea ajuta cetăţenii români care au nevoie de consultanţă sau ȋndrumare cu privire la probleme de natură juridică(Atenţie! Nu mă refer aici la reprezentare ȋntr-un proces deoarece ştim că acest lucru nu poate intra ȋn atribuţiile angajaţilor acestor instituţii). Câteva exemple : situații în care sunt încălcate drepturile de angajat sau abuzuri ale proprietarilor care ȋnchiriază imobile(al doilea caz fiind destul de des intalnit chiar și în țările care au legislație destul de favorabilă chiriasului)

4) Consulatul României ar putea organiza cursuri de limba de nivel începător pentru românii care vor sa învețe limba țării respective.

Acestea sunt doar câteva exemple de situații în care o instituţie care reprezintă ţara noastră ne-ar putea fi de folos. 

De asemenea, cred că este important ca delegaţiile României în fiecare ţară să fie sursa oficială de informaţii pentru cei din Diaspora şi să găsească un canal de comunicare cu românii de afară care să fie eficient şi accesibil.

În mod normal, consulatul este oficiul care se ocupă de problemele cetățenilor țării pe care o reprezintă. Iar ambasada este instituția care mijloceste relațiile interstatale. 

Însă fiecare cetățean are nevoi și probleme diferite și ceea ce este de fapt esențial este ca reprezentanții misiunilor diplomatice și oficiilor consulare sa fie deschiși către românii de afară și să facă cunoscute în mod clar și accesibil modalitățile prin care cetăţenii români pot face solicitări către ei în funcție de caz. 

Acest articol face parte din proiectul “Simplu ca afară”, organizat de senatorul USR de Diaspora, Radu Mihail. Ne propunem să aflăm care sunt cele mai des întâlnite probleme ale românilor din Diaspora și să venim cu soluții concrete la aceste probleme.